In weekend aveam pofta de ceva dulce, asa ca i-am surprins pe cei dragi cu o clatita gigant la cuptor. Interesant la aceasta a fost faptul ca dupa portionare, fiecare felie a avut un topping diferit, in functie de preferintele fiecaruia: iaurt grecesc cu fructe proaspete, unt de arahide cu smantana si fructe proaspete, gem de caise si fructe proaspete (pentru adulti). Avand in vedere ca blatul nu este unul dulce, acesta poate fi folosit ca baza si pentru topping-uri sarate, cum ar fi: crema de branza si verdeturi, guacamole, crema de ou si avocado, crema de branza si avocado, etc. Poate fi un preparat de succes chiar in cazul unei mese festive, atat in varianta dulce, cat si in cea sarata. Cu siguranta le va atrage privirea tuturor invitatilor.

Stiti vorba "Socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ"? Ei bine, desi pentru Paste voiam initial un tort ciocolatos cu fructe si frisca, am savurat pana la urma un tort cu inghetata. Si nu, nu m-am razgandit, dar asta a iesit... Ca niciodata, nu mi s-a batut smantana dulce pentru frisca. Cu cateva modificari facute in situatie de criza, am obtinut cea mai buna inghetata, fara sa intentionez sau sa stiu ca acesta va fi rezultatul final. Va voi spune si voua cum in cele ce urmeaza.

O reteta traditionala romaneasca

Acest pandispan este cel mai gustos si cel mai aspectuos pandispan pe care l-am preparat vreodata. Este plin de fructe, in doua culori, blat pufos si perfect crescut. Va recomand cu tot dragul aceasta reteta.

Ma tot gandeam la prajiturile mici rotunde, Urside, pe care le-am facut acum doi ani si care ne-au placut mult, asa ca le-am reinventat si le-am imbunatatit. Am inlocuit pandispanul cu blat de albus cu nuca, am pastrat crema de vanilie, am adaugat glazura de ciocolata fina, frisca, nuci rumenite si date prin ciocolata si alune de padure rumenite si macinate. La final, am decorat cu meteori din ciocolata. Asa s-a nascut Tarta Urside. Si cum Ursidele sunt darul Cerului de Craciun, un curent de meteori din aceasta perioada, aceasta tarta este darul meu pentru cei dragi.

Biscuitii “coaja de copac” erau preferatii nostri in copilarie. Ne placea tuturor sa le rontaim mai ales de sarbatorile de iarna, dupa ce ne saturam de prajiturile cu crema.